Management Criză

În natură şi societate apar, poate mai des decât am dori, evenimente neaşteptate cu consecinţe grave asupra mediului, oamenilor şi organizaţiilor, inclusiv întreprinderilor.
Toate aceste întâmplări, fie ele cutremure, incendii, crahuri bancare, acţiuni teroriste, greve sau pandemii sunt denumite generic crize.
A prevedea aceste evenimente, a le face față, a le micșora efectele, a recupera ce se mai poate și a reconstrui organizația reprezintă arta managementului de criză.
Managementul de criză este procedura prin care o organizaţie abordează un eveniment major neprevăzut care ameninţă să influenţeze negativ organizaţia, persoanele interesate în aceasta şi/sau publicul larg.
Teoria managementului de criză a fost dezvoltată pentru a-i ajuta pe cei responsabili să facă faţă, în special, marilor dezastre naturale.
De exemplu, este un obiect de studiu obligatoriu pentru pompieri.
Principiile sale se folosesc şi în economie şi, evident, sunt utile şi practicienilor în insolvenţă , în special pentru gestionarea societăţilor aflate în perioada de observaţie sau reorganizare judiciară.
În cele ce urmează ne concentrăm asupra crizelor care afectează organizaţiile şi, în special, întreprinderile, pentru că practicienii în insolvenţă sunt obligaţi să se ocupe exclusiv de astfel de enități.
Definirea crizei organizaţiei
Există multe definiţii ale crizei organizaţiei. Cele mai multe dintre ele au, în comun, patru elemente:
Pericole posibile care ameninţă organizaţia
Elementul surpriză
Timp scurt la dispoziţie pentru decizie
Necesitatea schimbării
Altele subliniază numai unul dintre dintre aceste elemente. De exemplu, S. J. Venette susţine că: “Criza este un proces de transformare în care vechiul sistem nu mai poate fi menţinut”. Susţine deci că determinant este cel de al patrulea element; dacă schimbarea nu este necesară, evenimentul poate fi descris mai precis ca nereuşită sau incident.
Cel mai simplu, criza se defineşte ca:
Un eveniment brusc şi neaşteptat care conduce la o perturbare majoră a activităţii organizaţiei
Evenimentele menţionate pot fi divrse constituindu-se în mai multe …
Tipuri de criză
Este important să se identifice tipurile de criză deoarece funcţie de acestea se recomandă folosirea unor strategii diferite de management al crizei.
Crizele potenţiale sunt destul de multe, dar pot fi grupate în:
Crize naturale
Crize tehnologice
Crize de confruntare
Crize manageriale
Crize violente
Zvonuri
Criza naturală este un dezastru natural considerat de sceptici “voinţa Domnului”.
Construim o afacere şi ne loveşte un cutremur, erupţie vulcanică, tornade şi uragane, inundaţii, alunecări de teren, valuri uriaşe, incendii, secetă, pandemii care pun în pericol viaţa, proprietatea şi mediul.
Exemplu: SC TEC România SA a intrat în reorganizare urmare secetei din 2003 (creşterea preţurilor furajelor cu peste 50%) şi ulterior în faliment datorită Gripei Aviare
Criza tehnologică este produsă de aplicarea de către oameni a ştiinţei şi tehnologiei. Deci, criza tehnologică poate apare datorită greşelilor operatorilor (eroare umană)
De asemenea, apar aproape inevitabil, accidente tehnologice atunci când tehnologia devine foarte complexă astfel că o defecţiune a unui element, soft virusat etc. poate perturba grav întregul sistem (eroare tehnologică)
Exemplu: METRO Cash and Carry a intrat în insolvenţă datorită unei defecţiuni minore a sistemului informatic.
Criza de confruntare este produsă de funcţionarea organizaţiei într-un mediu concurenţial, deşi pot exista şi confruntări interne (greve, pichetări etc.)
Concurenţii mai apează uneori la procedee agresive, rea credinţă, boicot şi alte procedee de acelaş gen.
Rezultatul poate fi intrarea în criză.
Exemplu: Bănci populare ?
Criza managerială este datorată comportării managerilor şi prezintă, după Lerbinger, trei categorii:
Criza valorilor distorsionate, urmare a acordării atenţiei numai câştigului pe termen scurt şi a intereselor acţionarilor, neglijând problemele sociale, interesele clienţilor şi perspectiva organizaţiei
Criza de dezinformare, produsă de ascunderea sau denaturarea informaţiilor despre organizaţie sau produsele sale
Criza managementului fraudulos, datorată acţiunilor cu tentă penală ale conducerii
Exemplu: Nenumărate
Criza violentă
În cazul organizaţiei, apare de obicei, în interior, urmare exacerbării nemulţumirii datorită unor greşeli organizatorice.
Se manifestă prin acţiuni violente, răpiri, sechestrări, distrugeri şi chiar terorism
Exemplu: Ce a mai găsit practicianul la MBH Star după o astfel de criză
Zvonuri
Informaţiile false cu privire la organizaţie sau produsele sale distrug imaginea şi reputaţia organizaţiei. Rezultă o îngustare a pieţei care poate conduce la insolvenţă
Exemplu: Logo-ul satanist al firmei Proctor and Gamble
Criza întreprinderii
În cazul întreprinderii criza nu apare chiar brusc şi, de cele mai multe ori, este o rezultantă a mai multor tipuri de crize.
Poate afecta orice întreprindere oricând.
Distruge imaginea şi încrederea în organizaţie, paralizează activitatea şi reduce substanţial valoarea întreprinderii.
Are impact asupra clienţilor, creditorilor, angajaţilor, acţionarilor şi chiar asupra comunităţii.
Criza întreprinderii are mai multe faze, care apar succesiv.
Fazele crizei întreprinderii

 

 

Criza strategica
Se datorează schimbărilor din mediul de afaceri care afectează viabilitatea societăţii;
Este rareori percepută de conducerea societăţii

Criza organizaţională
Constă în forma de organizare neadecvată schimbărilor din mediul de afaceri.
Dacă este percepută, de obicei, acesta se întâmplă târziu

Criza de rezultate
Scăderea producţiei atât calitativ cât şi cantitativ, a veniturilor si profitului, urmare crizei strategice şi organizării neadecvate.
Este percepută relativ repede de o conducere atentă

Criza financiară
Flux de disponibilităţi băneşti negativ care se manifestă pe termen scurt prin insolvenţă şi pe termen lung prin faliment

Criza întreprinderii


Modelul managementului de criză*
Spre deosebire de managementul riscurilor, care implică evaluarea pericolelor potenţiale şi găsirea celor mai bune metode de a evita aceste ameninţări, managementul de criză presupune lucrul cu aceste pericole, înainte, în timpul, şi după ce au avut loc.
Managementul de criză este deci, proactiv, nu doar reactiv. Este o disciplină în contextul mai larg al managementului constând din abilităţi şi tehnici necesare pentru a identifica, evalua, înţelege, şi face faţă unei situaţii grave, din momentul în care apare până când încep procedurile de recuperare.
Modelul managementului de criză cuprinde patru faze:
Gestionarea crizei
Se identifică cauzele.
Se caută limitarea impactului negativ.
Se formează echipa de criză.

Acţiunea de urgenţă
Se elaborează planul de măsuri de urgenţă.
Se aplică măsurile de urgenţă.
Se organizează o campanie de conştientizare pentru a obţine sprijinul angajaţilor şi decidenţilor

Continuarea afacerii
Se continuă programul de urgenţă pentru a menţine întreprinderea în funcţiune.
Activitatea se orientează în primul rând spre realizarea producţiei şi mai puţin spre profit şi pierdere.

Revenirea pe piaţă
Se elaborează programul de restructurare şi se execută pentru revenirea pe piaţă.

Toate acest faze se regasesc in dinamica unei proceduri de insolventa. Daca vreti, tine de talentul fiecarui practician in insolventa sa actioneze in interiorul limitelor de legalitate impuse de legea nr. 85/2014 pentru a se urma cu succes etapele de mai sus.
Privita din acest punct de vedere, masura unei proceduri de insolventa de succes este data si de capacitatea practicianului de a actiona ca un mnager de criza.

Scroll to Top